Fii la curent cu noutatile postate de mine si pe Facebook!

Vertijul paroxistic pozitional benign : cum se manifestă și cum se trateaza

Vertijul paroxistic pozițional benign (VPPB) reprezintă o tulburare a urechii interne care se manifesta printr-o   senzație bruscă de amețeală puternica (vertij)  ori de câte ori pacientul va mișca capul. VPPB nu este un semn al unei afecțiuni grave , de obicei, dispare de la sine în câteva minute , doar in rare cazuri la cateva zile de la primul episod.

Chiar dacă este o afecțiune ce dispare destul de rapid, simptomele acesteia pot fi îngrijorătoare și chiar în unele cazuri pot fi periculoase – în special pentru adulții de peste 65 ani. Din cauza vertijului, aceștia își pot pierde echilibrul, pot cădea și astfel pot să apară fracturi sau lovituri ce pot pune viața în pericol.

În cele ce urmează vom discuta pe larg despre vertijul paroxistic pozițional benign, cum se manifestă acesta, de ce apare, cât este de comun și mai ales cum îl putem trata sau preveni.

Ce este vertijul paroxistic pozițional benign – VPPB?

Vertijul paroxistic pozițional benign este o tulburare a urechii interne si  este cea mai frecventă cauză a vertijului. Vertijiul defineste un tip specific de amețeală care te face să simți că „se învârte camera în jurul tău”. Acest tip de vertij apare odată cu mișcările capului iar episoadele pot dura de la cateva minute la ore și pot fi ușoare până la intense.

VPPB este, de obicei, declanșat de schimbările poziției capului, atunci când înclinați capul în sus sau în jos, când vă întoarceți sau vă așezați/ridicați din pat.

Deși vertijul paroxistic pozițional benign este o afecțiune care provoacă simptome neplăcute acesta este rareori grav, cu excepția cazului în care pacientul se dezechilibrează și cade.

VPPB sau Vertijul paroxistic pozitional benign

Fiecare parte a numelui din vertijul paroxistic pozițional benign descrie o parte cheie a acestei afecțiuni:

  • Paroxistic – face referire la faptul că simptomele apar brusc, durează puțin și trec de la sine;
  • Pozițional – înseamnă că vertijul este declanșat de anumite posturi sau mișcări ale capului;
  • Benign – înseamnă că nu pune viața în pericol și nu este foarte grav.

VPPB este o afecțiune frecventă, întâlnită adesea în cazul persoanelor cu vârsta peste 50 de ani însă poate să apară la orice vârstă. Cazurile de vertij paroxistic pozițional benign la copii sunt foarte rare.

Cum se manifesta? Simptomele VPPB

Principalul simptom al vertijului paroxistic pozițional benign este senzația de amețeală – vertijul. Această senzație de rotire poate să apară la orice mișcare a capului, fie că stați în pat și vă întoarceți pe o parte sau alta, atunci când vă întindeți la orizontală sau când priviți în sus.

Conform studiilor efectuate de specialiști pe un eșantion de pacienți care se confruntă cu VPPB s-a ajuns la concluzia ca aproximativ 80% dintre aceștia descriu o senzație de vertij rotator (senzația de rotire proprie sau senzația că obiectele/camera se învârt) asociată cu o senzație de plutire (47% dintre pacienți au descris această senzație).

Vertijul paroxistic pozițional benign poate prezenta, pe lângă amețeală și alte simptome, precum:

  • Senzația de greață și stări de vomă
  • Probleme de echilibru
  • Stări de confuzie
  • Nistagmus – mișcări rapide și involuntare ale ochilor
  • Vedere încețoșată

De cele mai multe ori, vertijul paroxistic pozițional benign afectează o ureche însă sunt cazuri în care poate afecta ambele urechi iar simptomele pot fi mai intense.

Semnele și simptomele VPPB pot să apară și să dispară rapid iar de cele mai multe ori durează mai puțin de 1 minut dar pot fi și mai lungi, între 1-2 minute. Aceste episoade de vertij pot să dispară pentru o perioadă de timp și apoi reapar.

Simptomele VPPB pot varia de la o persoană la alta însă aproape întotdeauna sunt provocate de o schimbare a poziției capului. Mișcările oculare ritmice anormale (nistagmus) însoțesc, de obicei, simptomele vertijului paroxistic pozițional benign.

Vertij paroxistic pozițional benign – de ce apare?

Vertijul paroxistic pozițional benign apare atunci când în urechea noastră există un exces de fragmente de otoconii (cristale de carbonat de calciu denumite și otoliți). Aceste fragmente se regăsesc în endolimfa vestibului și se deplasează către un punct decliv al sistemului endolimfatic.

Vertijul apare odată cu mișcările capului deoarece acești otoliți ajung în unul din canalele semicirculare, unde aceștia nu trebuie să existe. Astfel, se creează un dezechilibru la nivelul nucleilor vestibulari, apare nistagmusul și senzația de vertij.

În unele cazuri, VPPB poate fi un simptom al unei afecțiuni ale urechii interne, cum ar fi:

  • Nevrita vestibulară – este o inflamație a nervului vestibular, de obicei de cauză virală și provoacă amețeli sau vertij. Nervul vestibular este nervul din ureche care transmite informații despre echilibru către creier
  • Neuromul acustic – tumoră foarte rară, benignă (nu este canceroasă) și apare pe nervul principal care leagă urechea internă de creier
  • Labirintita – este o inflamație a nervului vestibular și a nervului cohlear. Poate afecta auzul și echilibrul unei persoane.

VPPB poate însoți migrenele sau se poate dezvolta după un eveniment traumatic – căderi, accidente sau accidentări sportive.

Cum este diagnosticat vertijul paroxistic pozițional benign?

Vertijul paroxistic pozițional benign este diagnosticat de către medicul ORL, în urma unui examen fizic și a discuțiilor legate de simptome, durata acestora și momentul apariției lor.

Vizita la medicul ORL este recomandată încă de la apariția primelor semne – amețeli, vertij recurent și brusc, amețeli severe și prelungite care apar din cauze inexplicabile.

În cazul în care aceste simptome sunt însoțite și de febră, dureri severe de cap, vedere dublă, dificultăți în vorbire, slăbiciunea brațelor sau picioarelor sau pierderea auzului atunci trebuie să va prezentați de urgență la camera de gardă pentru un consult imediat din partea medicului ORL.

În urma anamnezei, medicul specialist ORL va decide dacă trebuie să efectuați un test de electronistagmografie sau videonistagmografie. Aceste două teste au rolul de a verifica mișcările ochilor și modul în care reacționează la factorii care vă pot declanșa vertijul. ENG si VNG pot determina dacă amețelile se datorează bolii urechii interne.

În plus, medicul poate recomanda un RMN cranian pentru a identifica și diagnostica o serie de afecțiuni sau pentru a exclude alte posibile cauze de vertij.

Cum putem trata sau preveni vertijul paroxistic pozițional benign?

De cele mai multe ori, VPPB poate dispărea de la sine, în câteva săptămâni sau luni însă pentru a ajuta la ameliorarea mai rapidă a simptomelor, medicul ORL vă poate trimite la un kinetoterapeut care să vă ajute cu o serie de mișcări specifice denumite – procedura de repoziționare a canalelor.

Aceste exerciții durează aproximativ 15 minute iar repoziționarea implică o serie de mișcări fizice care schimbă poziția capului și a corpului. Aceste acțiuni mută otoconia din canalele semicirculare și le poziționează în locația lor corectă.

Ai intrebari sau nedumeriri despre acest subiect? Apasa aici si scrie intrebarea ta!

Lasă un comentariu