Web Analytics
Sindromul de apnee în somn - cauze si simptome in 2021
Sindromul de apnee în somn - Ce este și care sunt simptomele?

Sindromul de Apnee în Somn (SAS) – Ce o Cauzează, Cum o Detectăm și Cum o Tratăm?

Sindromul de apnee în somn (SAS) este una din cele mai frecvente probleme de sanatate ce afectează un procent mare de oameni (1 din 10 ), apare mai frecvent  la barbati decat la femei.

Dacă vrei să afli mai multe despre acesta, ce îl cauzează, cum se manifestă și cum îl putem trata, citește în continuare. Haideți să începem.

În medie, o persoană doarme 25 de ani din viață iar restul de 50 îi petrece în mod activ. Pe lângă mâncare și apă, somnul este esențial pentru a putea trăi. Lipsa acestuia poate duce la diferite probleme de sănătate.  Insă există de asemenea și multe probleme care fac somnul mai problematic, una dintre acestea fiind sindromul de apnee în somn.

Sindromul de apnee în somn – Ce este și care sunt simptomele?

Sindromul de apnee în somn constă în oprirea respirației în mod repetat pe parcursul nopții, de la minim 20 de secunde până la un minut sau chiar mai mult. Acesta poate fi de mai multe forme.

  • Apneea în somn obstructivă : este cea mai mai frecventă, afectând aproximativ 80% din cei care suferă de această problemă. Este cauzată de blocarea căilor respiratorii superioare
  • Apneea în somn centrală – creierul si nervii cranieni nu mai trimit semnale către mușchii ce se ocupă cu funcția de respirație
  • Apneea în somn mixtă – asocierea dintre apneea obstructivă și centrală ( deci pot fi ambele in acelasi timp)

Principalele simptome ale acestui sindrom sunt urmatoarele impartite in doua categorii:

  • Simptome diurne (ce apar în timpul zilei)
    • somnolență în exces
    • cefalee matinală
    • depresie
    • scăderea performanțelor fizice și intelectuale
    • stări de iritabilitate
  • Simptome nocturne (ce apar în timpul nopții)
    • insomnie
    • treziri bruște cauzate de lipsa de aer
    • sforăit zgomotos
    • nicturie (urinat des)
    • episoade de oprire a respirației – sunt observate în general de alte persoane din cameră

Când ar trebui să mergem la medic?

Dacă te confrunți cu această problemă, un medic este cel mai în măsură să te ajute.

Este cu atât mai recomandat să consulți un medic în cazul în care te confrunți cu următoarele probleme:

  • dacă sforăi atât de zgomotos încât te trezești singur din somn sau îi trezești pe ceilalți
  • dacă ai lipsă de aer sau senzație de înecare sau sufocare care te trezesc din somn
  • dacă persoanele din jur observă pauze ale respirației în timpul somnului
  • dacă aveți o stare somnolentă în timpul zilei, deși dormiți suficient noaptea

Cum apare apneea în somn obstructivă (SASO) și cine are un risc mai mare să o dezvolte?

Sindromul de apnee în somn apare atunci când mușchii din interiorul gâtului se relaxează și căile respiratorii se închid parțial în timpul inspirului, blocând astfel aerul să treacă în plămâni. Acest lucru poate avea ca efect scăderea oxigenării sângelui, prin urmare proasta oxigenare a tesuturilor ducand la o proasta functionarea a organelor din corpul nostru.

Creierul este primul care observă această dificultate, motiv pentru care vă trezește rapid din somn, pentru foarte puțin timp(micro treziri), pentru a debloca căile respiratorii, împiedicând astfel somnul de a ajunge în fazele profunde (în somnul odihnitor). De multe ori, persoana ce suferă de apnee nici nu este conștientă de aceste treziri, însă dimineață nu se simte odihnită. De regulă, aceste lucruri sunt observate de către persoanele din jur.

Cele mai predispuse persoane să dezvolte sindromul de apnee în somn sunt:

  • Persoanele supraponderale sau obeze – datorită țesutului adipos din jurul gâtului și a căilor respiratorii superioare ce apasă și blochează căile aeriene. Cu toate acestea, nu toate persoanele ce suferă de apnee au probleme cu greutatea.
  • Persoanele ce au circumferința gâtului mai mare – Căile respiratorii sunt mai înguste dacă circumferința gâtului este mai mare de 43 cm la bărbați și 41 cm la femei.
  • Bărbații sunt mai predispuși să dezvolte sindromul de apnee în somn decât femeile
  • Persoanele în vârstă sunt mai predispuse la astfel de probleme: cei peste 50 de ani au mai adesea astfel de probleme
  • Consumul de alcool în exces sau sedative – Alcoolul în exces (mai ales noaptea) și sedativele pot relaxa mușchii gâtului, cauzând apnee în timpul somnului.
  • Fumatul – Acest obicei poate inflama căile respiratorii superioare, cauzând apnee în timpul somnului
  • Factori genetici – Se pot moșteni anumite trăsături anatomice care fac persoanele mai predispuse la probleme cu apneea în timpul somnului
  • Obstructia nazala cronica

Sindromul de Apnee în Somn (SAS) - Ce o Cauzează, Cum o Detectăm și Cum o Tratăm?

Ce cauzează și cum se produce apneea în somn centrală?

Apneea în somn centrală este o formă mai rară, fiind cauzată de anumite dereglări la nivelul centrilor respiratori, ce duc la oprirea respirației. Principalii factori de risc pentru apneea în somn sunt:

Ce complicații poate cauza sindromul de apnee în somn?

În cazul în care nu se caută un tratament și problema persistă, aceasta poate dezvolta diferite complicații, cum ar fi:

  • Complicații cardiovasculare – aritmie (creșterea presiunii în artera pulmonară și scăderea saturației oxigenului) și boala coronariană – problemele cu somnul cresc riscul infarctului miocardic
  • Complicații metabolice – diabet zaharat (creșterea rezistenței la insulină) și sindromul metabolic (hipertensiune arterială, glicemie crescută, obezitate)
  • Complicații neurologice – persoanele ce suferă de apnee severă în somn au un risc dublu de a suferi de atac vascular cerebral
  • Complicații endocrinologice – dezechilibru hormonal cauzat de oscilațiile zilnice ale ritmului somn-veghe
  • Complicații urologice – vezică hiperactivă, disfuncție erectilă, incontinență urinară
  • Complicații psihiatrice – persoanele ce suferă de sindromul de apnee în somn au risc mai mare să dezvolte probleme de anxietate și depresie

De asemenea, există și anumite statistici în ceea ce privește persoanele ce nu tratează la timp problemele legate de sindromul apneei în somn:

  • Între 3% și 6% dintre pacienți fac stop cardio respirator în timpul somnului
  • Multe persoane dezvoltă hipertensiune arterială, aritmie, rezistență la insulină sau fac infarct miocardic.
  • Între 75% și 100% dintre pacienții ce suferă de apnee în somn se confruntă cu reflux gastroesofagian, cauzate de presiunea intratoracică crescută
  • Între 2% și 3% dintre pacienții ce suferă de sindromul de apnee în somn mor în accidente de mașină deoarece adorm la volan

Diagnosticul apneei în somn

Sindromul de apnee în somn poate fi diagnosticată prin 2 tipuri de examinare: poligrafie și polisomnografia.

  • polisomnografia – ce evaluează activitatea cardiacă, pulmonară și cerebrală în laboratorul de somnologie. De asemenea, se verifică și mișcarea picioarelor, a brațelor și saturația de oxigen din sânge
  • Poligrafia – se efectuează la domiciliu, prin măsurarea fluxului de aer, a saturației oxigenului, a pulsului și mișcările toracice și a abdomenului în timpul somnului.

În urma examinărilor, se poate oferi și rezultatul. Sindromul de apnee în somn poate fi în 3 stadii:

  • Sindrom de apnee în somn ușor – în cazul în care apar 5-15 evenimente de apnee/hipopnee pe oră
  • Sindromul de apnee în somn moderat – în cazul în care apar 15-30 de evenimente de apnee/hipopnee pe oră
  • Sindromul de apnee în somn sever – peste 30 de evenimente de apnee/hipopnee pe ora

Totodată, se poate recomanda și un examen clinic ORL, ce are ca scop evaluarea anatomică care va releva colapsul la nivel velofaringean ( cauza obstructie aerului care trece prin nas, faringe si laringe si rezolvarea acestora)

Tratament pentru sindromul de apnee în somn

În cazul apneei ușoare din timpul somnului, medicul poate recomanda câteva tratamente  cum ar fi schimbarea stilului de viață pentru a scădea în greutate, renunțarea la fumat, alcool, sport,  etc.

Dacă însă vorbim de o apnee moderată sau severă în timpul somnului, cel mai des se recomandă terapia CPAP (Continuous Positive Airway Pressure/ Presiunea Pozitivă Continuă în Căile Aeriene). Acesta este un aparat ce creează presiune pozitiva pentru a menține căile respiratorii deschise, asigurând o respirație normală pe tot parcursul nopții. Pacientul va purta o mască  (va fi aleasă una în funcție de anatomia feței).

O altă formă de tratament poate fi tratamentul chirurgical ORL, indicat în anumite situații cum ar fi:

  • În cazul în care aplicarea terapiei CPAP nu este posibilă – persoanelor claustrofobe sau cele care călătoresc mult
  • Persoane cu amigdale mărite ce blochează mult spațiu respirator – în acest caz se recomandă micșorarea chirurgicală a acestora
  • Persoane ce sforăi și au lueta prea lungă – se recomandă micșoarea chirurgicală a acestuia
  • Persoanele ce suferă de o patologie obstructivă nazală- in acest caz se rezolva chirurgical cauzele obstructiei (deviatie sept nazal, hipertrofia cornetelor nazale, polipoza).

Cu toate acestea, sunt anumiți factori care contraindică intervenția chirurgicală, cum ar fi: afecțiunile cardiovasculate în stadii avansate, vârsta înaintată, contraindicații anatomice și obezitate

Ai intrebari sau nedumeriri despre acest subiect? Apasa aici si scrie intrebarea ta!

Pune o intrebare!

Your email address will not be published.