Web Analytics Made Easy -StatCounter
Ce sunt Ganglionii limfatici? Ce este Adenopatia? - Alerta ORL
Ce sunt Ganglionii limfatici? Ce este Adenopatia?

Ce sunt Ganglionii limfatici? Ce este Adenopatia?

Stiati ca organismul nostru este unul foarte inteligent? De ce spun acest lucru, oare?

Un lucru foarte important este ca el e capabil sa se apere singur de ”inamicii” care vor sa il atace si sa il invadeze. Acesti inamici sunt microorganismele patogene (microbii), cum ar fi bacteriile, virusurile sau fungii (ciupercile).

Nu putem vedea microorganismele cu ochiul liber, dar ele sunt peste tot: pe suprafetele pe care le atingem, in aerul inspirat, pe pielea noastra. Da, ne stau si pe piele, fara ca noi sa ne dam seama. Dar pielea este o bariera care nu lasa microbii sa ne intre in corp.

Ce ar face microrganismele patogene daca ar intra in corpul nostru?

Daca ar patrunde in interiorul nostru, microbii ar produce o infectie – mai intai localizata (situata la locul de intrare), apoi, in urmatoarele ore/zile, infectia s-ar extinde si ar invada tot corpul (infectie generalizata), putand da o multitudine de simptome foarte deranjante.

Pentru a evita asa o problema, organismul foloseste o “camasa de protectie” formata din piele, mucoasa respiratorie, mucoasa digestiva. Totusi, exista momente in care ”camasa” este ”rupta” (ranita), iar bacteria/virusul/ciuperca patrunde in corp si ne provoaca temuta infectie.

Insa corpul este construit ca sa se apere impotriva inamicilor: el mai are o “camasa de protectie” si in interior.  Acest scut intern se numeste ganglion limfatic.

Ce este ganglionul limfatic?

Este locul de formare a unor celule care lupta cu microrganismele intrate in noi si incearca sa le omoare. El face parte din sistemul limfatic: imaginati-va ca in organismul nostru este intinsa, de-a lungul vaselor de sange, o ata plina de noduri. Ata este vasul limfatic, care transporta limfa, iar nodurile sunt ganglionii limfatici. Pentru ca da, avem mai multi ganglioni limfatici, aproximativ 450, raspanditi in tot corpul.

Exista totusi niste zone in care acestia sunt mai concentrati: toracele, axila, zona cervicala (gatul) si zona inghinala. Singurul loc in care acestia nu exista este creierul, care este separat de corp printr-o bariera.  Lantul ganglionar este diferit de la o persoana la alta si chiar in interiorul nostru stanga nu este ca dreapta, ci poate exista asimetrie (adica sa avem mai multi ganglioni pe o parte decat pe cealalta).

Cum spuneam, in acesti ganglioni limfatici se formeaza “soldatei” care lupta cu microorganismele ce ne invadeaza. Ei vor incerca sa omoare microbii si deci sa stopeze infectia care a inceput in noi. Acesti “soldatei” se numesc limfocite, cum ar fi celulele B si T.

Limfocitele B iau nastere in maduva spinarii. La inceput sunt “naive”, adică nu contin ”instrumente de lucru”. Ajunse în ganglioni, ele se “imbraca”, adica secreta anticorpi. Mai exact, ele vor identifica sursa infectiei si vor face anticorpi specifici microorganismului care ne-a invadat.

Dupa “echipare”, ele vor trece in sange si ne vor patrula corpul, in cautarea microrganismelor “rele”. Cand le vor gasi, se vor lega de ele si vor determina reactii imune de distrugere a acestora. Distrugerea microbilor va insemna chemarea mai multor ”ajutoare” care vor crea o reactie inflamatorie, ce poate fi localizata sau generalizata.

De ce ni se inflameaza ganglionii?

In momentul in care ne infectam cu o bacterie, un virus sau o ciuperca, in organism se petrece reactia imuna descrisa mai sus. Microorganismul se multiplica in corpul nostru, prin urmare si noi va trebui sa facem mai multe celule B, cu mai multi anticorpi.

Acestea se vor forma in ganglionul limfatic. Prin urmare, ganglionul isi va creste capacitatea de productie si se va mari in volum. Imaginati-va ca aveti o croitorie care face 5 pantaloni pe zi, dar la un moment dat vine cineva si va cere 100 de pantaloni pe zi.

Voi veti mai aduce oameni si aparate ca sa puteti face fata acestei cereri si va trebui sa mariti si spatiul, sa va extindeti. Asa este si cu acesti ganglioni: in momentul in care sunt “solicitati” de catre microrganismele care ne-au infectat, ei se maresc in volum. Marimea lor normala este 0,1-2,5 cm, deci sunt mici, nesesizabili.

Ei pot fi situati in interiorul nostru sau la suprafata, imediat sub piele. In momentul in care vor fi stimulati si vor creste in dimensiuni ei vor fi vizibili, vor aparea ca niste umflaturi sub piele. Termenul medical pentru aceste umflaturi este adenopatie.  

Aceasta este de obicei localizata in zona afectata de infectie. Deci, in momentul in care detectam un ganglion umflat, trebuie sa cautam aproape de el poarta de intrare a microrganismului si infectia. In cele mai multe cazuri, infectiile localizate sunt de natura bacteriana.

Exista insa situatii cand se pot umfla ganglionii in tot corpul. Prin urmare, infectia este generalizata si avem nevoie de toate armele noastre pentru a invinge. De obicei, virusurile sunt cele care produc astfel de infectii: de exemplu virusul Epstein-Barr, care produce mononucleoza infectioasa (boala sarutului), citomegalovirusul sau HIV.

Alta cauza a activarii functiei de aparare a ganglionilor limfatici poate fi cancerul.

Uneori, insasi ganglionii pot fi infectati de bacterii sau virusuri. In acel moment ei vor avea o crestere rapida in volum, va aparea caldura locala si chiar o roseata a pielii. Atunci va trebui administrat antibiotic /antiviral, oral sau chiar injectabil.

Cum evolueaza inflamatia unui ganglion?

Pentru inceput el se mareste in volum, luand o forma rotund-ovalara, cu contur neted. Va fi mobil sub piele (la palpare) si pe planurile din profunzime si posibil dureros. In acest moment ne gandim ca este o inflamatie simpla, data de o infectie usoara a organismului nostru si ca luptam cu microrganismul care a intrat in noi. Nu ne vom panica si ii vom da ragaz organismului sa lupte.

Aceasta reactie de “stres” a ganglionilor poate dura de la cateva zile la cateva luni. In acest interval, ganglionii vor “lucra” si vor fi umflati. De multe ori, ca sa scada ganglionii in volum trebuie sa ajutam organismul cu medicamente care vor anihila bacteriile prezente in noi (antibiotice) sau vor scadea inflamatia (antiinflamatoare).

Dar ganglionii vor fi stimulati atata timp cat este infectia in noi, deci de la zile la saptamani intregi. Asadar, trebuie sa avem rabdare cu acesti ganglioni; ei se vor retrage lent, timp in care se formeaza anticorpii ce ne vor proteja de viitoarele imbolnaviri.

Ganglioni limfatici sau… altceva?

Nu toate “umflaturile” pe care le observam sub piele sunt ganglioni limfatici, ci pot fi si tumori benigne (chisturi, lipoame, granuloame etc.) sau tumori maligne. Prin urmare, ca sa aflam ce sunt tumefactiile observate vom efectua o ecografie, care ne identifica tipul formatiunilor, ne arata numarul lor, dimensiunile si cat de “rau” sunt afectate.

Impreuna cu ecografia, vom efectua si analize de sange, care, in cazul ganglionilor inflamati din cauza unei infectii, vor detecta un numar crescut de leucocite (celulele albe care lupta cu infectia), proteina C reactiva crescuta, VSH crescut si un nivel crescut al unor anticorpi (imunoglobuline) specifici microrganismului incriminat in infectie.

Daca sunt prezente IgM, infectia este in desfasurare, iar daca sunt prezente IgG avem parte de o infectie care fie a trecut, fie dureaza de mai mult de 2 saptamani si poate ramane latenta in organismul nostru luni de zile, timp in care ganglionii vor lucra si vor fi mariti in volum.

Ca sa detectam cu si mai multa precizie daca “umflatura” este ganglion, tumora benigna sau maligna vom efectua un RMN, care ne da detalii mai fine si mai precise decat ecografia. Iar pentru a fi lamuriti 100%, se face biopsie insotita de examen anatomo-patologic.

Bineinteles, ca sa ajungem la un diagnostic clar, investigatiile de mai sus se coreleaza cu examenul clinic.

De cele mai multe ori, la examinare ganglionii apar vizibili, mobili, mariti in volum, posibil durerosi. Aceste semne conduc spre diagnosticul de infectii respiratorii, mai ales cele din sfera ORL (nas, gat, urechi). Inflamarea cea mai vizibila a ganglionilor este in cazul amigdalitei acute pultacee si se observa submandibular. Dar tot submandibular putem gasi ganglioni “stresati” si de infectii dentare, infectii care pot fi foarte ascunse.

In momentul in care ganglionul nu mai este mobil, doare foarte tare sau are dimensiuni mult prea mari, ne putem gandi si la posibilitatea de a avea un cancer in noi. Dar aceasta este o situatie rara.

Cand infectia a disparut din corp, ganglionii nu mai trebuie sa fabrice anticorpi. Ei isi vor reduce dimensiunile pana la normal si nu ii vom mai sesiza. Dar exista situatii in care, chiar daca infectia nu mai este in noi, ganglionii nu mai pot reveni la normal si raman usor mai mari; nu va fi nicio problema, traim asa cu ei in continuare.

NB: Zi de zi, noi ne luptam cu microbii si e tare bine ca avem acesti ganglioni care ne ajuta in lupta. Ce ne faceam daca nu ar fi existat ei?  🙂

Deci va indemn sa nu va (mai) panicati cand observati ganglioni mariti in volum: atunci organismul nostru lupta si de cele mai multe ori este capabil sa duca aceasta lupta. Iar daca nu este capabil pana la capat, il vom ajuta noi, medicii, cu tot felul de tratamente medicamentoase sau chirurgicale.

Ai intrebari sau nedumeriri despre acest subiect? Apasa aici si scrie intrebarea ta!

Pune o intrebare

Adresa ta de email nu va fi facuta publica.